A fost frumoasa, dar scurta. Am stat si pe-acasa, am fost si pe la munte. Cand am inceput sa ma obisnuiesc s-a terminat.
Desi partiile au fost cam distruse am skiat in cateva zile. Am mai progresat putin.
Numai la Sinaia, sus pe Valea Dorului, puteai sa te dai fara sa strici schiurile. Cand am fost eu era o ceata sa o tai cu cutitul si foarte aglomerat pana sus la cota 1400.

Si in Poiana era buna partia pana la ultimul sfert. Pe o portiune era atat de rau incat cine tinea cat de cat la schiuri sau la picioare trebuia sa coboare cu schiurile in brate cativa zeci de metri.
Totusi vremea era foarte placuta si pe 3 am prins un peisaj superb sus un fel de ninsoare cu soare(o sa pun si poze poate se transmite din ele ceva din senzatia pe care am trait-o).

O alta surpriza placuta a fost la intoarcere cand am facut Drumul din Poiana pana in Bucuresti in nici 3 ore (mergand pe DN1, fara viteza mare si cu o oprire scurta la benzinarie).
Nu cred ca am vazut niciodata drumul asta atat de liber nici cu ani buni in urma.

De la anul nouă astept atat de multe incat nici nu pot sa le enumar.
Deasta ii si zic asa pentru ca in vreme ce toti vad numai sfarsituri eu vad numai inceputuri. Mileniul 3 abia acum incepe.

UPDATE (click pentru varianta mai mare):