Archive for February, 2009

Romulus, Roma, romani, rromi

Am recitit in seara asta povestea lui Romulus si Remus. Este legenda intemeierii Romei, o legenda si un oras fascinante si probabil cu cel mai mare impact in istoria umanitatii.
Zilele astea o citesc cu tristete. Este povestea unui oras intemeiat pe fratricid. Doi frati prigoniti inca de la nastere, care si-au gasit ingrijirea materna la o lupoaica, ajung la crima pentru ca nu se intelegeau unde sa-si intemeieze orasul.
Este o caracteristica definitorie pentru istoria Romei care desi in fata dusmanului are o unitate de nezdruncinat in interior este plina de crime “fratricide”.

Si legenda mai spune un lucru semnificativ pentru cursul istoriei Romei. Inca din prima zi populatia a fost constituita din exilati, sclavi fugari, criminali si in general oameni care cautau o a doua sansa pentru a trai. Toti condusi de o mana de oameni cu un nucleu dur de aproximativ 20 de familii care a tinut fraiele pana la intrarea in declin.

Ce se intampla in ultimul timp cred ca are mare legatura cu aceasta legenda. De ce pentru toate problemele lor din ultimul timp italienilor le vine mai usor sa asocieze un singur nume, numele de “romeni”? De ce o tara care s-a confruntat si se mai confrunta cu cea mai mare plaga infractionala din istoria omenirii (mai exact Mafia) se simte deodata atat de amenintata si indreptatita sa strige “moarte”.

Am avut prieteni italieni care erau persoane foarte de treaba. La fel am mai observat alti italieni si mi-am dat seama ca sunt foarte apropiati de noi ca si mentalitate si comportament.
Cred ca este o problema intretinuta de “patricienii” lor, care in loc sa se separe de practici mafiote si fasciste si sa trateze cazurile punctual, pur si simplu intorc spatele ani la rand si neglijeaza problema reala, la fel cum s-a intamplat si cu gunoaiele de pe strazi acum ceva timp. E mai usor sa arunci vina pentru toate relele pe romani.

Problema este reala, iar cea mai buna dovada ca suntem frati cu italienii este ca ne grabim sa blamam si noi pe rromi. Facem acelasi lucru pe care ni-l fac si noua fratii (dupa Romulus), judecam rasist.
In primul rand sarim usor revoltati, usor ironici sa le negam dreptul de a folosi un nume cu asa “rezonanta istorica”. Adica noi, carora de multe ori in istorie ne-a fost renegat dreptul de a folosi numele de roman.
Daca ii face sa se simta diferit, daca ii schimba in bine in vreun fel pot sa-si zica cum vor si noi sa le respectam dreptul asta si dreptul de a fi romani.

Este o problema culturala foarte dificila, refuz sa ma alatur teoriilor rasiste. Sunt tari mult mai avansate care nu au fost in stare sa rezolve aceste probleme provocate cateodata chiar de ei. Aici ma gandesc la America unde dupa ce au adus cu forta africani, tot ce au reusit in materie de integrare dupa ani de zile a fost sa le zica afro-americani si abia recent sa puna un presedinte negru.

In general ca popor am fost destul de toleranti. Desi amestecati cu multe neamuri, am reusit sa pastram o uniformitate, un fel de a fi care ni se pare si noua ciudat, dar care undeva pastreaza clar calitatile de definitorii latine. Ce nu am mostenit cum trebuie este aspiratia catre maretie si poate unitatea in fata dusmanilor, care nu se pune in functiune decat in cele mai crancene momente.

Deci, cand cineva iti va mai spune ca esti hot si prost si meriti tot ce ti se intampla, nu te grabi sa fii de acord sau sa arunci vina pe altul.

A hackui sau a nu hackui

Am descoperit un site romanesc interesant pe probleme de hacking. Nu dau linkul aici pentru ca s-ar putea sa fie spre binele cititorilor si oricum e deja destul de popular (am vazut pe zoso printre fani). Partea interesanta nu consta in teorie care se gaseste din plin pe internetul mare, ci in studiile aplicate pe site-uri romanesti, in general de succes. Nume mari precum Ejobs si site-uri din trustul Intact apar in lista cu rezultate spectaculoase. Baze de date sparte (zeci de mailuri, useri si parole), cai de a executa orice cod pe server, alte slabiciuni care expun vizitotarii la tot felul de virusi.

Pentru ca lucrez in domeniu mi-e greu sa rad, pe principiul “sa ridice primul piatra ala caruia nu i s-a intamplat niciodata”. De asemenea mi-e greu sa imi exprim o opinie pro sau contra activitatii lor, chiar daca scopul declarat este unul “nobil” de ridicare a standardului de securitate a internetului romanesc. Adica faptul ca in unele cazuri explica in clar metoda, usurand altora cu mai putina experienta si cu mai multe intentii rele accesul ii indreapta spre zona “neagra” pasibila de sanctiuni.

Pe de alta parte, lucrurile se intampla. Daca nu le fac ei, le face altcineva dintr-o tara unde nu sunt inregistrate toate conectarile la internet, asa ca poate fi si in interesul celor prinsi descoperiti (unii dintre ei chiar au adus multumiri pe site). Tot din punct de vedere al programatorului cred ca si proprietarii siturilor/clientii poarta o vina pentru ca desconsidera sau apreciaza gresit munca programatorului. O atitudine ar fi “tu de ce nu poti sa-l faci ca la Yahoo? numai ca mai repede”. Alta, “am facut site-ul, il avem, la ce ne mai trebuie sa-l intretinem”. Alta, “bai gigel tu esti bun la toate, fa tu si design si Flash si ce-o mai fi, de ce sa dau banii la altii” si lista poate continua.

Daca in cazul unor site-uri de prezentare sau asemanatoare mai merge, cand vine vorba de site-uri “industriale” care taxeaza direct serviciul sau au baze de date de clienti “serioase” este de neiertat. Adica una este Ejobs sau portal.edu si alta este TNB. Daca as avea un dolar pentru cate site-uri cu probleme de securitate descoperite din intamplare am vazut, as avea ceva mai multi dolari :) . Ce ar trebui sa faci? sa iti incerci puterile cu floraria X sau cu teatrul de papusi?… (exemple ipotetice).

Ca o concluzie, intre vulnerabilitati erau si unele prevazute la primele pagini in manual si nici celelalte nu erau asa de exotice pentru anul 2009. Problema este ca site-urile sunt vechi, oamenii se schimba, niciodata nu este timp sa faci sau sa refaci cum vrei un lucru. Trebuie sa iti iei niste masuri minime de siguranta, si pentru restul sa pui in balanta scopul cu resursele implicate.